În câte feluri te poți trezi / Felul 3

Urgent, deodată, fără voie, fără ceas.

8 dimineața.

Devreme pentru o dimineață de weekend.

Deși vecinii deja-și încărcau cu gălăgice copii să se ducă. Undeva.

Vreau să mai stau, vreau să mai dorm, măcar o oră, cât să recuperez din noaptea iarăși înaintată. Dacă tot mai stau, să-mi dreg ochii umflați de oboseală. De lângă pat, apă de albăstrele pe două rotunduri de ochi. Stropesc.

Ude. Comprese.

Din nou pe spate, bănuții de vată pe pleoape. Reci. Mai mult mă.

Mă trezesc.

Pe telefon același.

Nimic.

Ca și ieri. Niciun fătfrumos. Nu-mi mai tulbură nimic status quo-ul?

Mă ridic. Încet. Nu amețesc. Mă uit din nou după halatul pufos, vreau să stau în grădină să-mi beau cafeaua, nu pe computer. Am stat și ieri dimineață și mi-a fost frig, atunci n-am găsit halatul.

Era aici, pe scaun.

E.

De două ori m-am uitat ieri după el. Exact aici, de două ori nu l-am văzut. Un sutien și-o față de pernă. Peste. Camuflat.

Îl trag cu satisfacție în jurul meu.

Stă gros, umflat sub cordon. M-am îngrășat.

Iar? În fiecare dimineață gândul ăsta?

O să slăbesc înapoi.

Iar? În fiecare dimineață gândul ăsta?

De mâine mă las de fumat. De mâine mă apuc de învățat.

Ocolesc cântarul. Oftez.

Mi-e cald, mă sâcâie pe gât cu limba lui blănoasă. Îl las. Afară o să-mi fie frig.

Leave a reply:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s