Back to premium

Am renunțat cu puțin timp în urmă la varianta premium de la Spotify, că nu ascultam pe cât plăteam. Dar am văzut că și chiar dacă ascultam puțin, tot mai bine în premium ascultam, pentru că în varianta săracului e cu reclame, parcă mai zgomotoase când ți-e lumea mai dragă, cu întreruperi, cu imposibilitatea de-a sări peste mai mult de 5 piese. Am aflat cu ocazia asta că nu-mi place chiar deloc-deloc Bohemian Rhapsody de la Queen, c-am consumat un punct ca s-o pot sări. Aveam bănuiala asta de mai demult, dar mi-am dat timp, cam mult, aproape indefinit, să ajung s-o pătrund, s-o înțeleg, să mă las să vibrez în vreun fel cu ea. Că prea era simbol, prea era preferata tuturor celor înnebuniți după muzica lor. Queen nu mi-a plăcut oricum niciodată prea tare, dar am zis că e ceva strâmb cu gusturile mele. Acum știu mai bine. Și anume că doar gusturile mele contează.

N-a fost ce să găsesc în Bohemian Rhapsody, nu e pentru mine, iar faptul că am sărit-o până și atunci când știam că asta-mi ia șansa de-a sări una și mai urâtă, mi-a dat răspunsul. Da, merită să-mi risc libertatea în fața alteia, pe care va trebui s-o ascult, pentru că mi-am consumat șansele la skip. Așa de tare nu-mi place, deci.

Și oricum, m-am lămurit că Spotify e smart (și parșiv) pe marketing, pentru că mă obligă, prin faptul că a gândit atât de enervantă varianta basic, să plătesc ca să pot asculta în liniște și în voie ceea ce am chef. Deci, back to premium.

Leave a reply:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s