Tăiatul lemnelor

Sau spălatul podelelor, metaforic vorbind apar în pildele zen. Trupul ce-și face norma pe pământ și are nevoie de hrană, adăpost, căldură. Pe lângă căutările spirituale. Tai lemnele să faci focul, speli podelele să ai adăpost curat. Sau te duci la muncă și ești plătit, și-ți poți permite căldură iarna. Și podelele.

Până la urmă nu e nicio metaforă. Ci e la propriu. Chiar am spălat podelele. Ieri. Exact pentru că era singurul lucru ce mai rămăsese de făcut într-o zi în care toate gândurile mi-au devenit inutile. Uneori trebuie să le lași, să încetezi să te învârți în propria producție mentală, unde e atât de ușor să te rătăcești.

Spălatul podelelelor nu a adus nicio revelație. Nici măcar nu a pus gândurile pe pauză. Dar măcar a fost altceva. Și în plus, după aceea, a fost mai puțin praf. Tot e un câștig.

Comments:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s