Longing for the past

Chiar și când nu a fost tocmai cel mai bun, ne întoarcem privirea spre trecut ca spre un liman. În trecut e ce-a fost, e cunoscutul, e știutul. E neamenințător. Oricât de dificile ar fi fost experiențele din trecut, măcar îți sunt familiare, știi deja cum te-ai simțit și cum ai reacționat, nimic nu te ia prin surprindere, nimic nu e așa de amenințător ca necunoscutul de azi, de mâine, ca ceea ce simți azi, neliniștea, teama, dezorientarea. Ai mai avut-o și în trecut, dar știi ce-a urmat după ea, știi cum s-au bifurcat apele, cum s-au împărțit nevoile.

Mintea ne joacă feste. Sau mintea ne joacă realități alternative, variante alternative de trecut ce retrăit, ia alte sclipiri în soare.

Mindfullness. Be here. Now. With all your pain and all your empty space.

Leave a reply:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s